Comisia Europeană a emis o opinie favorabilă referitoare la finalizarea Unităţilor 3 şi 4 ale Centralei Nucleare de la Cernavodă, în conformitate cu prevederile Articolului 43 din Tratatul EURATOM, se arată într-un comunicat al Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri (MECMA). Analiza s-a desfăşurat pe o perioadă de 18 luni, după ce documentaţia de notificare privind proiectul a fost transmisă de către EnergoNuclear la Comisia Europeană în luna iunie 2009.
În această perioadă, specialiştii europeni s-au deplasat pe amplasamentul Cernavoda, au avut mai multe runde de discuţii tehnice cu specialiştii centralei nucleare, precum şi întâlniri cu oficialităţile române pe tema elementelor specifice tehnologiei CANDU, care au făcut pentru prima dată obiectul analizei Comisiei Europene, se mai arată în comunicatul MECMA. Astfel, nu mai este nicio îndoială că reactoarele 3 şi 4 vor folosi aceeaşi tehnologie canadiană (CANDU), ca şi reactoarele 1 şi 2. Până acum s-a discutat şi despre utilizarea tehnologiei franceze produsă de Areva.
Evaluarea tehnică a fost efectuată de grupurile de lucru ale Comisiei Europene, în conformitate cu dispoziţiile Tratatului EURATOM şi a inclus întâlniri de lucru între reprezentanţii Comisiei Europeane şi cei ai EnergoNuclear, împreună cu experţi din partea AECL Canada – licenţiatorul tehnologiei CANDU, ai CNCAN; MECMA şi ai Agenţiei Nucleare şi pentru Deşeuri Radioactive.
„Prin parcurgerea procesului de avizare, s-au constituit premisele pentru un proiect sustenabil, în care sunt implicaţi parteneri solizi din punct de vedere financiar, angajaţi să asigure pe termen lung succesul proiectului. Autorităţile române în domeniu vor asigura implementarea tuturor recomandărilor cuprinse în opinia Comisiei Europene. Finalizarea proiectului Unităţilor 3 şi 4 ale Centralei Nucleare de la Cernavodă va oferi o capacitate nucleară nouă, de circa 1400 MW, dublând, astfel, cantitatea de energie livrată în prezent de centrala de la Cernavodă. Totodată, vor fi create câteva mii de locuri de muncă pe perioada de construcţie şi oportunităţi de participare la proiect pentru industria românească”, se mai arată în comunicatul MECMA.
Noile reactoare sub semnul înrebării
Pe de altă parte, încheierea acordului pentru investiţia de 4 miliarde euro în reactoarele nucleare 3 şi 4 de la Cernavodă va fi amânată din nou, faţă de termenul stabilit pentru 31 decembrie, întrucât niciunul dintre parteneri nu şi-a exprimat opţiunea de a prelua acţiunile CEZ, care s-a retras.
„Nimeni nu şi-a exprimat intenţia de a prelua acţiunile CEZ. Ori le ia Nuclearelectrica, ori găsim pe alţii. În acest caz, încheierea acordului investitorilor va fi amânată din nou, cu vreo două luni”, a declarat Tudor Şerban, consilier al ministrului Economiei.
Grupul ceh de utilităţi CEZ, care deţine 9,15% din acţiunile EnergoNuclear, a renunţat la proiect.
Societatea mixtă EnergoNuclear, constituită pentru construcţia celor două reactoare, este controlată în proporţie de 51% de stat, prin Nuclearelectrica. Ceilalţi acţionari sunt RWE (Germania), Enel (Italia) şi GDF SUEZ (Franţa), fiecare având câte 9,15% din titluri, în timp ce ArcelorMittal România şi Iberdrola (Spania) deţin câte 6,2% din acţiuni. Dacă acţionarii minoritari ai EnergoNuclear nu preiau acţiunile CEZ, Nuclearelectrica are opţiunea preluării participaţiei.
Guvernul l-a mandatat, recent, pe ministrul Economiei, Ion Ariton, să înceapă negocierile cu ceilalţi acţionari pentru reducerea participaţiei Nucleareletrica EnergoNuclear.
Acordul investitorilor implicaţi în aceast proiect a fost prelungit de la 25 septembrie, când expira, până la 31 decembrie. Acest acord, semnat în noiembrie 2008 şi aprobat printr-o Hotărâre de Guvern, prevede ca societăţile implicate să perfecteze aranjamentele comerciale privind construcţia, exploatarea pe termen lung şi modalităţile de finanţare a celor două reactoare nucleare.
De remarcat, statul român vrea să-şi reducă participaţia la 20 – 25% din acţiunile EnergoNuclear. Astfel, pe piaţă sunt, în prezent, de vânzare, acţiunile statului, precum şi cele ale grupului CEZ, în total circa 40% din titlurile EnergoNuclear. Cum întregul proiect este evaluat la aproximativ 4 miliarde de euro, suma care ar trebui investită de cel care va prelua toate acţiunile se ridică la 1,6 miliarde de euro. Cert este că statul român şi Nuclearelectrica nu au aceşti bani şi, dacă nu se va găsi un privat care să rişe aceşti bani, Unităţile 3 şi 4 de la Cernavodă nu se vor mai construi!
1 comentariu
Cine a mai scos si chestia asta ca ‘pana acum s-a discutat de folosirea tehnologiei franceze produsa de Areva’ pusa in contextul Unitatilor 3 si 4 de la Cernavoda? Asta poate pentru a doua centrala nucleara, dar nu la Cernavoda unde structurile existente cu rol de securitate nucleara sunt realizare pe arhitectura ceruta de CANDU, find imposibil a se acomoda orice alta tehnologie, inclusiv cea dezvoltata de Areva. Schimbarea tehnologiei ar impune demolari masive rezultand cantiati uriase de resturi din structurile de beton armat. De asemenea, ‘cultura de securitate nucleara si de operare’ pe acest amplasament este strucurata pe conceptul CANDU, find aproape imposibil a opera in conditii de siguranta doua tehnologii diferite (ex. apa grea/uraniu natural si apa usoara/ uraniu imbogatit pe acelasi amplasement. LA MULTI ANI!
Comments are closed.