Inflaţia a evoluat foarte apropiat de prognozele Băncii Naţionale a României (BNR) în trimestrul patru din 2011 şi la finalul anului s-a situat în proximitatea punctului central de 3% asumată de bacna centrală, procesul de dezinflaţie fiind frânat de majorarea preţurilor administrate şi deprecierea nominală a leului faţă de dolar, a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, la prezentarea Raportului trimestrial asupra inflaţiei pe trimestrul patru din 2011.
“Mai mulţi factori au contribuit la acestă evoluţie. S-a diminuat efectul de runda I a majorării TVA, s-au detensionat pieţele internaţionale de materii prime, agricole şi produse energetice. Am avut o persistenţă a devizaţiei negative a PIB-ului. La toată evoluţia pozitivă a contribuit politica monetară, rezistentă în a proceda la măsuri pripite în perioada în care am asistat la efectele majorării TVA. În trimetrul IV, peste aşteptările noastre, s-a constatat o scădere substanţială a anticipaţiilor inflaţioniste a consumatorilor, o sporire a încrederii în procesul dezinflaţionist”, a spus Mugur Isărescu.
BNR a revizuit în creştere prognoza de inflaţie pentru 2012 de la 3% la 3,2%, în timp ce pentru anul 2011 prognoza a fost diminuată de la 3,3% la 3,1%. “În privinţa anticipaţiilor inflaţioniste, consumatorii şi prietenii noştri analiştii şi-au sporit încrederea şi asta ne ajută. Avem presiuni exogene asupra inflaţiei, cum ar fi scenariul privind evoluţia preţurilor administrate, care e marcat de incertitudinea evoluţiei preţurilor la gaze şi energie. O bună parte din inflaţie a fost creată de anticipaţiile inflaţioniste. Faptul că încrederea revine ne ajută”, a spus Isărescu.
La începutul lunii noiembrie a anului trecut, Banca Naţională anunţa reducerea prognozei de inflaţie pentru 2011 de la 4,6% la 3,3%, iar pentru 2012 de la 3,5% la 3%.
“În urma revizuirii datelor statistice referitoare la PIB de către INS, deviaţia PIB-ului reflectă deficitul de cerere. Avem în continuare presiune dezinflaţionistă din partea cererii. Avem deficit de cerere, dar nu atât de pronunţat ca în runda anterioară de proiecţie. Deficitul de cerere sau deviaţia PIB-ului nu înseamnă că cererea nu creşte”, a afirmat Mugur Isărescu.
Guvernatorul BNR a menţionat că evoluţia favorabilă a inflaţiei va fi susţinută de preţurile volatile. “Mai avem modificări în sensul unei evoluţii favorabile din partea preţurilor volatile. Estimăm un an agricol normal. Nu prost, ci normal, că nu ne putem bate cu datele meteo”, a afirmat şeful băncii centrale.
“Avem o reducere în continuare a anticipaţiilor inflaţioniste şi ne ajută mult acest lucru, pentru că o bună parte din inflaţia trecută a fost cauzată şi de anticipaţii. Această sporire de încredere în BNR şi în evoluţia preţurilor ne influenţează în următoarele decizii monetare. Deficitul de cerere rămâne principalul determinant al dezinflaţiei, principalul element care ne ajută să prognozăm o inflaţie în cadrul intervalului de intervenţie şi să ne calibrăm politica monetară în funcţie de această realitate”, a adăugat oficialul BNR.
Riscuri la preţuri
“Evoluţia economiei zonei euro şi criza datoriilor suverane au influenţe asupra noastră. O volatilitate mai mare a cursului faţă de cât am putut asigura până în prezent înseamă şi o evoluţie mai puţin controlată a inflaţiei viitoare”, a afirmat Mugur Isărescu.
România este într-o oarecare măsură supraîndatorată la nivelul creditelor de consum, iar, orice s-ar spune, ceea ce s-a întâmplat în 2006 – 2008 nu se mai poate repeta, a mai spus Isărescu.
“În privinţa evoluţiei creditului, au apărut două opinii: Banca Naţională forţează reluarea creditării, dar degeaba, şi al doilea că Banca Naţională forţează creditarea în lei şi tot nu se realizează. Nu prea este adevărat, aş spune. Cu alte cuvinte, să nu comparăm o măsură luată astăzi de Banca Naţională cu cifra din decembrie referitoare la credite. Observăm o redresare treptată a creditului acordat sectorului privat, creştere din mai 2010. Singurul care rămâne pe evoluţie negativă este pe creditul de consum. Creditul de consum a crescut foarte mutl anterior. Orice am zice, ne ducem în 2005-2006 în ceea ce priveşte creditul de consum. Populaţia s-a supraîndatorat. Ceea ce s-a întâmplat în 2006-2008 nu se mai poate repeta, pentru că acea dorinţă de a cumpăra obiecte de folosinţă îndelungată, maşini etc. s-a temperat. Ne trebuie mai degrabă autostrăzi, dacă vrem să mai avem unde merge cu maşina”, a afirmat Isărescu.
Oficialul BNR a adăugat că băncile comerciale au, în prezent, reţele de retail supradimensionate şi că tot băncile au avut o prea mare dependenţă de băncile-mamă.
“N-avem cum să vedem că băncile vor avea pe reţeaua de retail mari evoluţii pozitive pentru că datele arată altceva. România este într-o oarecare măsură supraîndatorată. Creditul pentru locuinţe evoluează mult mai tempearat decât în anii anteriori. Există mai multă viziune şi responsabilitate. Avem o redresare treptată a creditului acordat de societăţile nefinanciare corporaţiilor. Băncile au reţele de retail supradimensionate. Politica monetară se transmite cu o anumită întârziere. Din motive, în mare parte obiective, băncile au avut şi un alt comportament. Băncile au avut o prea mare dependenţă de finanţările băncilor-mamă. Dacă băncile şi-ar prezenta datele ar vedea ce diferenţe majore există. Băncile cu capital străin aveau, unele, o dependenţă de 5 la 1”, a explicat Guvernatorul BNR.
Pierderi de cote de piaţă
Băncile cu capital străin pierd cote de piaţă, deoarece depind mult de resursele externe, ceea ce le creşte vulnerabilitatea, a mai spus Isărescu. “De aceea au intrat în această bătălie pe care am catalogat-o ca fiind cel puţin discutabilă. Eu le-am spus că e o greşeală de a mări dobânzile la depozite. Au depins mult de resurse externe şi asta le creşte vulnerabilitatea. Spre exemplu, dacă Raiffeisen nu mai dă atâtea credite în lei din resurse interne apare ca o reducere a expunerii, care nu e corectă pe judecata noastră“, a afirmat Mugur Isărescu. El a sugerat că, în acest context, câştigă băncile cu capital românesc.
Investiţiile străine directe ar putea creşte în perioada următoare, dacă credibilitatea României se îmbunătăţeşte, însă Banca Naţională a României se bazează pe absorbţia fondurilor europene. “Investiţiile străine directe nu vor mai scădea. Au scăzut destul de mult, le vedem modificate în bine. A existat partea de investiţii străine, care aşa se numeau, dar erau la limită – cumpărările de terenuri, case. Partea de producţie e ceva mai mare. S-ar putea să crească, dacă credibilitatea României se va îmbunătăţi. Dar nu mizăm pe ele. Noi mizăm mai degrabă pe fondurile europene, că acestea sunt angajate”, a afirmat Mugur Isărescu.
2% inflaţie în primăvară
“Prognoza (n.r. – privind rata inflaţiei) este un lucru mobil, care se reconfigurează, se împrospătează cu informaţii noi şi de aceea avem tot la trei luni de zile un raport de inflaţie, care presupune o prognoză complet refăcută”, a declarat viceguvernatorul BNR, Cristian Popa. “Fiţi convinşi că, în măsura în care informaţiile acestea devin disponibile şi pot fi cuantificate, noi le încorporăm în prognoza pe care v-o punem la dispoziţie la fiecare raport în parte. După prognoza noastră, inflaţia va scădea până la circa 2% în lunile de primăvară, urmând ca după aceea din o parte a trimestrului al doilea, aceasta să crească până la aproape de 3,8%, după care se duce către 3,2% la sfârşitul anului. Eventualele majorări salariale şi de pensii sunt luate în calcul pentru acest tip de inflaţie. Ne bazăm pe continuitatea politicilor economice în sensul respectării angajamentelor din acordul cu Comisia Europeană, Fondul Monetar Internaţional şi Banca Mondială în ceea ce priveşte atât consolidarea fiscală, ieşirea în 2012 din procedura deficitului fiscal excesiv, deşi constrângerile europene nu sunt în măsură să accelereze creşterea economică”, a mai spus Popa.
Oficialul BNR a adăugat, totodată, că, faţă de prognoza anunţaţă în noiembrie 2011, s-au schimbat două aspecte, unul dintre ele fiind determinat de recalibrări la preţurile administrate.
