În luna septembrie, România ar putea ieşi pe piaţă cu certificatele de drepturi de emisie, a anunţat ministrul Economiei, Adriean Videanu, într-un interviu acordat publicaţiei Focus Energetic. România are un disponibil de aproximativ 250 milioane de tone de CO2 ce poate fi vândut.
“Avem mai multe cereri de intenţie, care, cumulate, reprezintă câteva zeci de milioane de tone echivalent carbon. Guvernul va aproba un memorandum, după care se va constitui şi comisia formată din miniştrii Economiei, Mediului, Finanţelor, de Externe etc. Apoi vom face demersurile pentru ca, în septembrie probabil, să ieşim pe piaţă”, a spus ministrul Videanu pentru Focus Energetic.
Reamintim, statele semnatare ale Protocolului de la Kyoto s-au angajat să reducă emisiile de gaze cu efect de seră, la nivel naţional, cu un anumit procent, care, pentru România şi pentru toată Uniunea Europeană, este de 8% faţă de anul 1990 (n.r. – 1989 pentru statele din vechiul bloc socialist), în intervalul 2008-2012. Închiderea marilor uzine energofage, după 1990, a avut şi o parte bună – poluarea s-a redus simţitor, astfel că România, dar şi celelalte state foste comuniste, şi-au îndeplinit angajamentele cu mare lejeritate, rezultând chiar un disponibil de “aer curat” la dispoziţia statului. Pentru perioada de aplicare a protocolului, România are un disponibil de aproximativ 250 milioane de tone de CO2 ce poate fi vândut. De remarcat, cota statului (n.r. – drepturi de emisie numite AAU) nu poate fi vândută decât unui alt stat sau unei entităţi desemnate de acesta din urmă. Preţurile pe care le-ar putea încasa statul în cazul în care vinde acest surplus se apropie de 2 miliarde de euro, susţin oficiali români.
Un certificat de drepturi de emisie de gaze cu efect de seră este egal cu o tonă echivalent dioxid de carbon (CO2).
În prezent, sunt funcţionale mai multe burse pe care se tranzacţionează certificate de emisie de gaze cu efect de seră, dar care aparţin instalaţiilor ce cad sub incidenţa Protocolului de la Kzoto şi se supun altor reguli comerciale. De aceea, drepturile de emisie ce aparţin statelor sunt cotate mai slab, preţurile de vânzare fiind sub cotaţiile bursiere (un certificat “comercial” se tranzacţionează în prezent cu circa 14 euro/tonă).
Înţelegere ministerială
După aproape un an, în cele din urmă, Ministerele Economiei şi Mediului au ajuns la un consens în ceea ce priveşte modul în care pot fi cheltuiţi banii obţinuţi din cota de “aer curat” a statului. Legislaţia impune ca fondurile rezultate din astfel de tranzacţii să se întoarcă în proiecte de mediu. Principalele proiecte ce vor fi finanţate din banii de pe CO2 vor viza tehnologiile curate, incluzând gazeificarea cărbunelui fără a se limita la aceasta, cogenerarea de înaltă eficienţă, modernizarea şi reabilitarea grupurilor energetice, la care se adaugă proiecte de creşterea producţiei de energie din surse regenerabile. Vor mai fi finanţate proiecte de îmbunătăţire a utilizării eficiente a energiei în clădiri, precum şi proiecte de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră în agricultură şi transporturi, prin stimularea utilizării autovehiculelor hibrid şi a celor electrice. Vor mai fi daţi bani pentru împădurirea unor suprafeţe de terenuri, inclusiv a terenurilor agricole degradate, şi pentru managementul deşeurilor, cu rezultate în reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.
Posibili doritori
Spania şi Japonia sunt interesate să cumpere certificatele de emisii de dioxid de carbon pe care Guvernul intenţionează să le vândă în următoarea perioadă. “Nu am pornit negocierile oficiale, dar ştim că unele ţări sunt interesate: Spania, Japonia”, a declarat, recent, Laszlo Borbely. De asemenea, concernul rus de gaze Gazprom este interesat de “aerul curat” al României.
