Acasă MediuDezvoltare Durabila Încep lucrările la Bursa de peşte din Tulcea, de 18 milioane euro

Încep lucrările la Bursa de peşte din Tulcea, de 18 milioane euro

de GM

peste-carasRealizarea unei Burse de Pește la Tulcea pare să prindă contur, după opt ani de discuții și analize, în condițiile în care au fost deja încheiate licitațiile pentru adjudecarea lucrărilor de proiectare și execuție, iar contractul, în valoare de aproape 18 milioane de lei, a fost câștigat de asocierea a patru firme din județul Tulcea.

„Proiectul Bursei de Pește de la Tulcea a demarat, am trecut de faza licitației. S-a făcut o licitație completă, proiectare și execuție, derulată de Agenția Națională de Pescuit și Acvacultură (ANPA), în parteneriat cu Consiliul Județean Tulcea. Acum se lucrează la proiectare și în scurt timp începe execuția. Sperăm s-o finalizăm cât mai repede, deși termenul limită este 15 septembrie 2015, la fel ca toate proiectele din programul de pescuit. Consider că realizarea unei Burse de Pește va aduce beneficii reale pescarilor din Delta Dunării și astfel vom reuși să oficializăm și schimburile comerciale”, a declarat Ciceronis Cumpănășoiu, directorul general al Autorității de Management pentru POP din cadrul Ministerului Agriculturii.

Contractul privind realizarea unei Burse de Pește la Tulcea a fost câștigat de asocierea a patru firme din județul Tulcea și a fost semnat pe data de 3 septembrie, valoarea totală a acestuia fiind de 17.888.504 lei, scrie Agerpres.

Proiectul prevede construirea unei clădiri situată în apropiere de faleza orașului Tulcea, cu o suprafață de peste 1.800 de metri pătrați, amenajarea unui ponton de acostare pentru navele de transport a peștelui la Tulcea, precum și a unui punct de colectare a peștelui la Chilia Veche. În cadrul acestui proiect se vor achiziționa trei nave frigorifice cu o capacitate de 10 tone și patru autoutilitare frigorifice, cu o capacitate de 3,5 tone. Acestea vor fi folosite pentru transferul peștelui de la punctele de colectare din Delta Dunării la bursă, pescarii urmând să transporte resursa pe care vor să o valorifice prin bursă cu mijloace proprii până la punctele de colectare.

Firmele care vor realiza „Bursa de Pește” sunt formate din Fil Construct Sarichioi, pe partea de construcții, Concept Structure Tulcea, pe partea de proiectare, Moa Boats Tulcea, pe partea de livrare nave, și Naval total Management Tulcea, pe partea de proiectare de nave.

Directorul general al Autorității de Management pentru POP a mai afirmat că acordarea unei subvenții în acest sector ar scoate din economia subterană o parte din producția de pește, însă deocamdată nu au fost găsite soluții pentru realizarea acestui lucru.

„Eu cred că acordarea unei subvenții cât de mici, dacă ar fi posibilă în acest sector, ar fiscaliza și ar scoate din economia subterană o parte din pește. Dar deocamdată nu s-a găsit o soluție. Sigur că nici nu este un scop principal al direcției noastre. Acest lucru ar trebuie să îl facă ANPA pentru că ei se ocupa de politici, dar cred că ar trebui să ne gândim cu toții la binele sectorului și al țării”, a menționat șeful AM-POP.

De asemenea, Cumpănășoiu consideră că reducerea TVA la pește și produse din pește ar putea influența semnificativ și consumul în România, care este în continuare extrem de redus față de țările Uniunii Europene.

„Dacă ar fi posibilă reducerea TVA la pește și produse din pește în mod sigur ar influența și consumul. Din păcate, noi nu avem o cultură a consumului de pește, în sensul că este un aliment bun, unul sănătos. Noi mâncăm ocazional pește. Sunt zone din țară unde nu se consumă aproape deloc pește. Consumul este în sud și în apropiere de Dunăre și mare”, a mai spus Ciceronis Cumpănășoiu.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a organizat, în perioada 15-18 octombrie 2014, o vizită la beneficiari ai proiectelor finanțate din Programul Operațional pentru Pescuit (POP) 2007-2014 din județele Călărași, Tulcea și Constanța, acestea fiind identificate ca exemple de bună practică.

Românii consumă de cinci ori mai puțin pește decât media din UE

Românii consumă între 4 și 4,5 kilograme de pește pe an, adică de cinci ori mai puțin decât media înregistrată în țările Uniunii Europene, iar importurile de pește reprezintă peste 80% din consum, spune Gheorghe Văcaru, consilier în cadrul Autorității de Management pentru Programul Operațional de Pescuit (POP) din cadrul Ministerului Agriculturii.

„Consumul de pește în România înainte de 1989 era de 6-8 kilograme pe locuitor și pe an, însă, după 10 ani de la revoluție, consumul a scăzut la două kilograme pentru că românii au simțit o destindere față de alte produse. Însă, în ultimii 3-4 ani, consumul de pește a variat între 3, 4 chiar 4,5 kilograme pe locuitor și pe an, dar importurile reprezintă peste 80%. Numai anul trecut importurile au reprezentat 87% din consum”, a precizat Gheorghe Văcaru.

România importă cel mai pește din Norvegia sau din țările Americii de Sud, dar și din Grecia, Italia și, mai nou, din Turcia și Ungaria. Pe primul loc în preferințele românilor a rămas în continuare macroul, urmat de crap, șalău și somn, însă și somonul a înregistrat o creștere în ultimii ani. Gheorghe Văcaru afirmă că în vestul Europei crapul nu se prea consumă, „pentru că are prea mute oase”, însă atunci când vin în România străinii mănâncă cu mare plăcere această specie de pește.

În Uniunea Europeană, consumul mediu anual de pește este 20 de kilograme pe locuitor, dar și aici sunt variații foarte mari, în funcție de tradiție. În Ungaria consumul este de 2-3 kilograme pe locuitor și pe an, în timp ce în Portugalia sau Spania ajunge și la 50 – 60 de kilograme. La nivel mondial, cei mai mari consumatori de pește sunt japonezii, cu peste 90 de kg pe locuitor și pe an.

Chiar dacă românii vor să consume pește indigen, producția internă este departe de ceea ce se producea înainte de anii ’90, când în piscicultura românească se obțineau în jur de 50.000 de tone de pește, consideră consilierul din Ministerul Agriculturii.

„Anul trecut s-au produs un pic peste 10.000 de tone de pește în pescăria de apă dulce din România. S-a simțit și criza în piscicultură, însă ușor-ușor a început să crească și mă aștept ca măcar jumătate, dacă nu toate proiectele finanțate prin POP 2007-2013, să aibă succes. Numai în aceste ferme se poate obține un spor de producție de 30 – 40%. De altfel, una dintre țintele POP a fost de a crește producția de acvacultură cu 40%, raportat la anul de referință 2005, când producția era undeva la 8.000 de tone de pește”, a subliniat Văcaru.

În opinia acestuia, implementarea unor proiecte de acvacultură cu ajutorul POP 2007-2013 va avea influențe pozitive în următorii 3-4 ani asupra consumului de pește, începând chiar cu anul 2015, pentru că se așteaptă ca aceste ferme să intre efectiv în producție.

România are licențiate pentru activitatea de acvacultură în jur de 100.000 de hectare de luciu de apă, însă nu toate fermele produc pentru piață. Foarte multe ferme din jurul Bucureștiului, chiar și din Delta Dunării, au ca principală activitate pescuitul sportiv.

„În sectorul agricol sunt undeva la 1.800 de hectare de luciu de apă, iar activitatea de bază este pescuitul sportiv, care a devenit o adevărată industrie în România, dar exista și zone unde producția de pește a rămas importantă, și mă refer la județele din nordul Moldovei, respectiv Botoșani, Iași, Suceava, unde se produce pește comparabil cu cantitățile de dinainte de 1989”, a adăugat piscicultorul Gheorghe Văcaru.

Potrivit sursei citate, punerea în valoare a fermelor și modernizarea fermelor piscicole existente ar trebui să fie unul dintre obiectivele principale ale viitorului Program Operațional pentru Pescuit.

„Acvacultura este în creștere. Piața peștelui și consumul de pește la nivel mondial sunt în creștere, iar în UE întâlnim cel mai mic ritm de creștere al acvaculturii, principalul factor limitativ fiind terenul. În schimb, la noi, este un paradox: avem spațiul amenajat pentru piscicultură, dar nu este pus în valoare”, a adăugat consilierul MADR.

România are în prezent în jur de 580 – 600 de unități piscicole de dimensiuni ce variază de la 1.000 de mp până la 1.000 de hectare, surprinzător însă că județele din nordul Moldovei (Botoșani, Iași Suceava) asigură 30—40% din producția din acvacultură a României. Înainte de 1989 erau mult mai puține unități piscicole pentru că erau de dimensiuni mult mai mari și produceau mult mai multe pește.

De asemenea, a crescut semnificativ producția internă de păstrăvi în România, fiind de peste patru ori mai mare decât înainte de anii ’90. Cu toate acestea, România încă importă masiv păstrav din Turcia.

La nivel mondial, China este cel mai mare producător de pește din acvacultura de ape dulci, în statisticile FAO existând China și pe urmă graficele cu restul lumii.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale organizează, în perioada 15-18 octombrie 2014, o vizită la beneficiari ai proiectelor finanțate din Programul Operațional pentru Pescuit (POP) 2007-2014 din județele Călărași, Tulcea și Constanța, acestea fiind identificate ca exemple de bună practică.

din aceeasi categorie