Misiunile Băncii Mondiale (BM), Comisiei Europene (CE) şi Fondului Monetar Internaţional (FMI) au vizitat Bucureştiul în perioada 24 ianuarie – 6 februarie pentru cea de a patra evaluare a programului economic al României. “Conform evaluării realizate de echipe, programul se află în continuare pe calea bună. Au fost îndeplinite toate criteriile de performanţă stabilite cu FMI pentru finele lunii decembrie”, se arată într-un comunicat comun al celor trei instituţii internaţionale.
De altfel, şeful delegaţiei FMI, Jeffrey Franks, a declarat, la finalul misiunii de experţi, că va recomanda Consiliului Director aprobarea următoarei tranşe, de 505 milioane euro, din acordul stand-by, după ce a constatat îndeplinirea ţintelor cantitative şi a convenit cu autorităţile politicile viitoare.
”În viitor, sunt importante politicile macroeconomice prudente şi accelerarea reformelor structurale pentru a asigura o performanţă economică puternică şi atragerea încrederii pieţelor”, se mai arată în comunicat.
“Pentru anul 2012, am revizuit în scădere prognoza ţinând cont de mediul economic mai dificil din zona Euro. Proiecţia noastră în privinţa creşterii se situează în prezent la nivelul de 1,5 – 2 procente, depinzând de o îmbunătăţire a cererii pe plan intern şi de o mai bună absorbţie a fondurile europene. Ne aşteptăm ca inflaţia să se menţină în interiorul intervalului ţintit. Deficitul contului curent este prognozat a se situa la nivelul de 4-4,5 din PIB”, se mai arată în comunicat.
Pe de altă parte, misiunea comună arată că autorităţile române continuă să vizeze un deficit (cash) de 1,9% din PIB sau de 2,1% din PIB dacă se includ şi cheltuielile din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii (PNDI).
Prelungire la liberalizare
“Am convenit cu autorităţile asupra parametrilor cheie ai itinerariului de parcurs către dereglementarea preţurilor în sectorul electricitate, dereglementare esenţială pentru a asigura funcţionarea corectă a pieţei în conformitate cu legislaţia UE şi pentru a atrage urgent investiţiile atât de necesare în acest sector important. Prin urmare, preţurile reglementate pentru consumatorii industriali vor fi treptat eliminate până la finele anului 2013. Pentru gospodării, preţurile vor fi ajustate treptat pentru a se ajunge la nivelurile de piaţă până în anul 2017 şi nu până în 2015 cum se convenise iniţial. Veniturile guvernamentale suplimentare obţinute din liberalizarea preţurilor la energie ar putea fi direcţionate către atenuarea impactului pe care îl va avea ajustarea preţurilor asupra celor cu adevărat nevoiaşi. La gaze naturale, am convenit să discutăm foaia de parcurs în cursul următoarei misiuni de evaluare. Între timp, Guvernul va explora împreună cu reprezentanţii industriei posibile măsuri fiscale şi de reglementare care să guverneze explorarea, producţia şi distribuţia de energie”, se arată în comunicat.
În ceea ce priveşte întreprinderile de stat, acestea continuă să aibă nevoie urgentă de reforme accelerate pentru a deveni mai eficiente. Aceste reforme includ vânzarea unor pachete minoritare sau majoritare de acţiuni într-o serie de societăţi şi introducerea managementul privat.
Avertismente de la misiune
În cadrul unei conferinţe de presă, susţinută la sfârşitul misiunii de evaluare a acordului preventiv, reprezentanţii celor trei instituţii internaţionale au transmis câteva “avertismente” autorităţilor de la Bucureşti. „Când ajustaţi preţurile şi le dereglementaţi daţi posibilitatea să se facă investiţii. România are nevoie de investiţii. E aberant să daţi gaze ieftin la companiile de îngrăşăminte. Companiile de îngrăşăminte fac profituri foarte mari pe baza preţului extrem de redus la gaze”, a afirmat Franks. Oficialul FMI a reiterat poziţia exprimată anterior, că legislaţia care interzice exporturile de gaze naturale încalcă directivele UE şi statul „ar putea avea probleme” în această privinţă. „România trebuie să fie mai independentă, să crească producţia. Acum există investitori care explorează după gaze în bazinul Mării Negre, dar trebuie să existe cadrul legal, să nu existe bariere. Trebuie susţinute aceste investiţii”, a arătat şeful misiunii FMI în România.
“Contractele bilaterale (n.r. – de energie electrică) ce creează un cadru inechitabil şi de care beneficiază numai anumite grupuri, pe cheltuiala publicului, ar trebui încetate imediat. Cetăţenii români, care sunt în ultimă instanţă proprietarii companiilor de stat, pierd 175-275 milioane euro în fiecare an numai la Hidroelectrica, din cauza acestor contracte”, a declarat Jeffrey Franks. “Prin urmare, este esenţial ca prin reglementare să se garanteze o piaţă stabilă şi protecţie împotriva practicilor abuzive”, a adăugat oficialul FMI.
Referindu-se la companiile de stat în general, Franks a afirmat că acestea trebuie să devină suficient de atractive pentru investitorii privaţi, asigurându-se, spre exemplu, că preţurile reglementate vor dispărea şi că sectorul privat poate deţine pachete majoritare de control, pentru a continua investiţiile cu capital nou.
„Dacă este bine implementat, acest program de reformă va aduce o infuzie substanţială de capital şi de management privat pentru revigorarea acestor întreprinderi. Investiţiile mai mari în sectoare generatoare de creştere, precum energia şi transporturile, ar putea lansa România pe calea unei creşteri potenţiale şi mai mari”, a afirmat Franks.
În ceea ce priveşte Programul Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii (PNDI), reprezentanţii celor trei instituţii internaţionale sunt de acord că acesta nu respectă bunele practici fiscale şi ar putea reprezenta un pericol pentru bugetul pe 2012 şi au recomandat autorităţilor să includă în acest program cât mai multe proiecte din fonduri UE.
„PNDI, deşi ar putea executa proiecte excelente, nu respectă bunele practici fiscale şi ar trebui limitate astfel de investiţii. Acest lucru este crucial pentru a se preveni risipa de fonduri publice insuficiente”, a spus şeful misiunii FMI, Jeffrey Franks.
El a arătat că o soluţie pentru creşterea absorbţiei fondurilor UE ar fi includerea cât mai multor proiecte care pot beneficia de finanţare europeană în cadrul PNDI.
La rândul său, şeful misiunii CE, Istvan Szekely, a arătat că, deşi perspectiva bugetară pentru 2012 este bună, singurul pericol l-ar putea reprezenta PNDI. „Suntem îngrijoraţi cu privire la PNDI, deşi înţelegem importanţa acestui program şi utilitatea obiectivului. Proiectele din PNDI ar trebui incluse în strategia fiscală pe termen mediu şi ar trebui să se încadreze în anvelopa de cheltuieli bugetare, altfel poate deveni o problemă majoră”, a spus Szekely.
Aceasta a fost a patra evaluare oficială a Acordului Stand-By de tip precautionary cu FMI (care pune la dispoziţie aproximativ 3,5 miliarde euro sub formă de asistenţă financiară) şi a doua evaluare intermediară a Programului cu Comisia Europeană (care pune la dispoziţie 1,4 miliarde euro sub formă de asistenţă financiară). Autorităţile vor continua să trateze ambele acorduri ca fiind acorduri de tip preventiv, cu alte cuvinte nu vor fi efectuate trageri din fondurile disponibile decât în cazuri extreme. Banca Mondială lucrează în prezent cu autorităţile la un aranjament Deferred Draw Down Option (DPL-DDO) de 1 miliard de euro, ce va fi aprobat în luna iunie 2012, având ca scop susţinerea rezervelor financiare.
Următoarea misiune de evaluare a programului este programată a avea loc la sfârşitul lunii aprilie/începutul lunii mai 2012.
