Liberalizarea pieţei gazelor pentru consumatorii casnici poate fi realizată înainte de termen, însă autorităţile trebuie să definească rapid mecanismele care să facă piaţa să funcţioneze optim şi care lipsesc în prezent, a declarat Frank Hajdinjak, directorul general al E.ON România, într-o conferinţă de presă. Pe de altă parte, acesta a precizat că, din cauza legislaţiei, nici populaţia, nici consumatorii non-casnici nu pot beneficia de gaze mai ieftine.
„Situaţia de acum, când preţurile pe pieţele internaţionale sunt foarte mici, reprezintă o şansă bună pentru ca Autoritatea de Reglementare în Energie (ANRE) să liberalizeze piaţa timpuriu, însă acest lucru trebuie făcut la modul corect. Chiar dacă preţurile vor fi libere, vor fi formate de piaţă, autorităţile trebuie să monitorizeze atent piaţa, pentru a nu exista derapaje. Acum lucrurile nu merg bine, nu avem transparenţă în piaţă, iar producătorii nu vând suficient gaz pe bursă. Nu avem o parte din componentele de piaţă. Nu avem piaţă de echilibrare, nici piaţă pentru ziua următoare, cum există la energie electrică”, a susţinut Hajdinjak.
În plus, el a arătat că nu a fost definit încă un mecanism de protecţie a consumatorilor vulnerabili, mecanism care este vital într-o piaţă liberalizată.
Pe de altă parte, el a avertizat consumatorii de gaze să fie atenţi la ofertele furnizorilor, întrucât, în Germania, au fost situaţii în care clienţii au fost păcăliţi cu preţuri foarte mici, însă li s-au cerut plăţi în avans şi nu li s-a mai furnizat produsul promis.
„Pentru consumatori, liberalizarea pieţei aduce un plus de competiţie, deci avantajele sunt clare. Totuşi, consumatorii trebuie să fie foarte atenţi la ofertele furnizorilor”, a mai spus Hajdinjak.
Potrivit acestuia, în Germania nu mai există preţuri reglementate, însă autorităţile monitorizează piaţa, astfel încât preţurile să fie cele corecte.
Săptămâna trecută, preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie (ANRE), Niculae Havrileţ, a declarat că este un moment prielnic pentru liberalizarea timpurie a pieţei gazelor. Preţul gazelor de pe piaţa externă a scăzut atât de mult, încât a ajuns la nivelul celor de producţie internă din România, astfel că nu mai este nevoie de un calendar de liberalizare a pieţei gazelor pentru consumatorii casnici, a spus Havrileţ.
„Preţurile pe pieţele internaţionale au scăzut foarte mult şi continuă să scadă mai mult decât preţurile prevăzute în calendarul de liberalizare. Astfel că este un moment prielnic pentru liberalizarea timpurie a pieţei gazelor. Părerea mea este că, odată ajunşi la nivelul de convergenţă a preţurilor, nu se mai susţine un calendar de liberalizare unde există preţuri mai mari decât cele de pe piaţă”, a explicat Havrileţ, la o dezbatere pe tema liberalizării pieţei.
Potrivit acestuia, faptul că încă există preţuri reglementate la niveluri mai mari decât cele din piaţa liberă ar putea fi considerat ajutor de stat pentru producătorii de gaze, ceea ce contravine legislaţiei europene.
Guvernul a modificat, la finele anului trecut, calendarul de liberalizare a pieţei gazelor. Potrivit noului calendar, preţul gazelor pentru populaţie şi termocentrale va creşte anual cu câte 6 lei în 2016 şi 2017, urmând ca în 2018 calendarul să fie rediscutat.
Suprataxele şi coşul de gaze nu dau voie la preţuri mai mici
Totodată, Hajdinjak a amintit şi de existenţa impozitului de 60% pe veniturile suplimentare din liberalizarea pieţei, impozit pe care îl plătesc producătorii şi furnizorii de gaze. „Încă avem această suprataxare, care a fost gândită într-un alt context, când preţurile şi predicţia lor erau cu totul altele”, a arătat şeful E.ON România.
Şi preşedintele ANRE declara, săptămâna trecută, că Guvernul ar trebui să modifice taxa specială de 60% pe veniturile suplimentare ale producătorilor şi furnizorilor de gaze, întrucât această taxă împiedică scăderea preţurilor pe piaţă.
„Suprataxa de 60% este un element care vizează bugetul. Această taxă ar trebui rediscutată împreună cu Guvernul”, a spus Havrileţ.
El a arătat că, la momentul introducerii taxei, a fost luat ca referinţă un preţ al gazelor de 72 de lei pe MWh. În prezent, operatorii nu vor să scadă preţul din cauza acestei taxe, deşi piaţa ar impune acest lucru.
Reamintim, din 1 decembrie 2012, conform acordului cu FMI şi Comisia Europeană, a început liberalizarea preţurilor la gazele naturale din producţia internă pentru consumatorii non-casnici, iar din iulie 2013 – şi pentru cei casnici. Liberalizarea s-a finalizat pentru consumatorii non-casnici în anul 2014, iar pentru cei casnici ar urma să se încheie în anul 2018, cu posibilitatea prelungirii până în 2021. Preţul de achiziţie a gazelor din producţia internă pentru consumatorii casnici în anul 2012 era stabilit de ANRE la 45,71 lei/MWh. Având în vedere că veniturile companiilor producătoare de gaze creşteau din motive pur administrative, guvernanţii au introdus plata impozitului de 60% asupra veniturilor suplimentare obţinute ca urmare a dereglementării preţurilor la gaze. Actul normativ prevede o formulă de calcul în care este inclus preţul mediu ponderat pentru consumatorii noncasnici, dar care nu poate fi “mai mic de 72 lei/MWh”.
De altfel, şi Niculae Havrileţ a arătat că, la momentul introducerii taxei, a fost luat ca referinţă un preţ al gazelor de 72 de lei pe MWh.
De remarcat, cum nu există o piaţă internaţională a gazelor naturale, preţul acestora ţine cont de cel al petrolului, cu un decalaj de 6 – 9 luni. În prezent, pentru că barilul de petrol a coborât până la aproximativ 45 dolari, preţurile spot la gazele de import, la graniţa României, au ajuns la circa 60 lei/MWh şi se preconizează o scădere şi sub acest prag.
În prezent, operatorii nu vor să scadă preţul din cauza taxei de 60% şi a preţului de referinţă prevăzut de legislaţie, deşi piaţa ar impune acest lucru.
„Noi am observat că suprataxarea, în acest moment în care preţurile scad sub 72 de lei pe MWh, impietează piaţa. Concret, faptul că există această taxă împiedică scăderea preţurilor”, a adăugat oficialul ANRE.
Pe de altă parte, legislaţia internă prevede că toţi consumatorii trebuie să consume atât gaze din producţia internă, cât şi din import. Legislaţia, însă, a fost elaborată în condiţiile în care România consuma 15-17 miliarde metri cubi de gaze anual şi producea 11-12 miliarde mc, restul fiind reprezentat de import. Pentru că au dispărut marii consumatori de gaze, în special combinatele de îngrăşăminte, producţia internă acoperă necesarul intern. În aceste condiţii, în legislaţia secundară, ANRE a decis ca, începând cu 1 aprilie 2016, importul de gaze pentru consumatorii casnici să fie 0%.
Astfel, furnizorii nu au voie să importe gaze mai ieftine pentru populaţie (nerespectarea legii având şi consecinţe penale), dar nici producătorii interni nu pot coborî preţurile sub 72 lei/MWh, pentru că atât prevede legislaţia!
E.On a reziliat contractul cu Romgaz
Probabil ca o consecinţă a situaţiei actuale, în care preţurile la graniţa României sunt mai bune decât cele din producţia internă, E.ON Energie România a reziliat contractul de vânzare-cumpărare gaze naturale destinate pieţei libere, categoria non-casnici, încheiat cu Romgaz în septembrie anul trecut, conform unui raport remis Bursei de Valori Bucureşti.
„SNGN Romgaz SA informează piaţa de capital cu privire la încetarea contractului de vânzare-cumpărare gaze naturale nr.14/2015, încheiat cu E.ON Energie România SA. Ca urmare a notificării transmise de către E.ON Energie România SA, contractul a fost reziliat cu data de 22 aprilie 2016”, se menţionează în raport.
Contractul prevedea furnizarea de gaze naturale de către Romgaz în perioada 1 octombrie 2010 – 30 septembrie 2016. Valoarea estimată a livrărilor era de 281,372 milioane lei, inclusiv TVA.
Raportul precizează că relaţiile contractuale pe care Romgaz le are cu E.ON Energie rămân nemodificate în privinţa contractului de vânzare -cumpărare gaze naturale destinate pieţei libere, categoria CPET (Centrale de producere energie termică), pentru perioada 1 octombrie 2015- 30 septembrie 2016, cu o valoare de 504,987 milioane lei.
În plus, Frank Hajdinjak a declarat că preţul gazelor de import va continua să scadă în perioada următoare şi va ajunge, iarna viitoare, la un nivel cu 10% mai mic decât cel al gazelor de producţie internă.
„Preţul gazelor de import va continua să scadă şi va ajunge în trimestrul al treilea şi al patrulea al acestui an mai mic decât cel de producţie internă. Conform contractelor pe care le avem, iarna viitoare, gazele de import vor fi cu 10% mai ieftine decât cele autohtone”, a arătat el.
E.On vrea să intre pe piaţa telecom
Furnizorul şi distribuitorul de energie electrică şi gaze E.ON România analizează intrarea pe alte pieţe, precum furnizarea de telefonie şi Internet, a anunţat Frank Hajdinjak.
„Acum avem în portofoliu, pe lângă energie electrică şi gaze, furnizarea de servicii de asigurare, însă ne gândim şi la alte produse pentru clienţi. Ne gândim la multe direcţii, de exemplu la modalităţi de încălzire, telefonie, Internet. Veţi vedea multe produse venind de la noi”, a precizat Hajdinjak.
Potrivit ultimelor tendinţe, o companie de utilităţi tinde în prezent să ofere consumatorilor mai multe servicii, mergând chiar până la furnizarea gratuită a uneia dintre ele.
Spre exemplu, compania de cablu, Internet şi telefonie RCS & RDS a intrat recent şi pe piaţa de energie electrică, cu oferte pentru consumatorii casnici. Grupul a cerut şi licenţă de distribuţie a electricităţii, însă, din cauza unor bariere legislative, ANRE nu i-a acordat această licenţă. Drept urmare, compania a acţionat în instanţă Guvernul, ANRE, Ministerul Energiei, Ministerul Economiei, Electrica şi Enel.
E.ON România a obţinut anul trecut o cifră de afaceri de 1,1 miliarde de euro, iar investiţiile s-au ridicat la aproape 100 de milioane de euro, fiind cele mai mari de la intrarea companiei pe piaţa din România, a declarat directorul general al companiei. Pentru anul 2014, E.ON România raportase o cifră de afaceri de 1,08 miliarde de euro.
„Vrem să obţinem în acest an o cifră de afaceri de 5 miliarde de lei (1,11 miliarde de euro – n.r.). Totodată, am plătit taxe şi tarife statului român de 280 de milioane de euro anul trecut, iar în acest an estimăm că vom plăti 290 de milioane de euro”, a spus Hajdinjak.
Pentru că acţiunile E.On se tranzacţionează pe bursă, Hajdinjak nu a dorit să spună ce profit a avut compania anul trecut, însă a precizat că acesta a fost „rezonabil”, dar „nu exagerat”.
E.ON a investit anul trecut în România circa 433 milioane de lei, respectiv 97 milioane de euro.
„De la privatizare, din 2005, până în prezent am plătit la bugetul de stat taxe şi tarife de 1,5 miliarde de euro şi am realizat investiţii de 1,3 miliarde de euro, ceea ce este semnificativ şi arată rolul nostru pe piaţă şi faptul că nu suntem un investitor pe termen scurt”, a precizat Hajdinjak.
Pentru acest an au fost bugetate investiţii cu o valoare apropiată celei din anul precedent.
Pe partea de gaze, compania a alocat anul trecut investiţii de 160 de milioane de lei, respectiv 36 de milioane de euro, sistemul de distribuţie fiind reabilitat şi modernizat pe o lungime de 450 de kilometri şi extins cu 150 de kilometri. Pentru 2016 au fost bugetate 190 de milioane de lei (43 milioane de euro), obiectivele principale fiind modernizarea a circa 500 de kilometri de conducte şi branşamente şi extinderea cu încă 150 de kilometri.
Totodată, valoarea investiţiilor din segmentul de energie electrică a fost, anul trecut, de 240 de milioane de lei, respectiv 54 de milioane de euro, cele mai mari de la preluarea Electrica Moldova, în anul 2005. Principalele obiective au fost implementarea sistemului SCADA, contorizarea inteligentă, modernizarea unor staţii de transformare, reabilitarea şi securizarea reţelelor electrice, în special a celor de joasă tensiune.
E.ON a intrat pe piaţa din România în 2005, când a achiziţionat filiala de distribuţie şi furnizare a gazelor Distrigaz Nord, precum şi filiala de distribuţie şi furnizare a energiei electrice Electrica Moldova.
Compania are peste 2,8 milioane de clienţi în zona de nord a ţării.
