Facilităţile acordate consumatorilor de gaze naturale care se declară înreruptibili nu vor mai fi prelungite, a anunţat ministrul Economiei, Adriean Videanu, într-un interviu acordat publicaţiei Focus Energetic.
Reamintim, OUG 54/2009 prevedea că acei consumatori eligibili care optau pentru statutul de consumator întreruptibil primeau, până în octombrie 2009, gaze naturale doar din productia internă. Legea 332/2009, care aproba OUG 54, a prelungit termenul până în octombrie 2010. De remarcat, legea a modificat şi calitatea de consumator întreruptibil: dacă, până acum, întreruptibili nu se puteau declara decât companiile care aveau un consum de minim 30 milioane mc de gaze lunar, prin noua lege consumul a scăzut de peste 8 ori, la 3,6 milioane mc lunar. Consumatorilor întreruptibili li se poate sista furnizarea de gaze în situaţii de urgenţă, aşa cum s-a întâmplat iarna trecută când, din cauza temperaturilor extrem de scăzute, nu au fost suficiente gaze pentru populaţie. Printre companiile care s-au declarat întreruptibile se numără Azomureş, Interagro, Termoelectrica, Elcen Bucureşti, Elcen Galaţi, Electrocentrale Deva, CET Braşov, CE Craiova, CE Rovinari etc.
“Cred că statul român a făcut un efort extraordinar pentru înteruptibili şi cred că este suficient. Nu mai avem resurse, în momentul de faţă, ca să continuăm”, a declarat Adriean Videanu pentru Focus Energetic.
Aproximativ 70% din necesarul de gaze al României este acoperit din producţia internă (realizată în proporţii egale de compania de stat Romgaz şi de Petrom, deţinut de grupul austriac OMV), iar restul de 30% este importat (singura sursă fiind concernul rus Gazprom, dar care livrează în România numai prin intermediari).
Dilema gazului
Prima dilemă care se naşte se referă la “ce facem cu gazele”, le ardem sau le chimizăm. Deocamdată, se pare că balanţa înclină spre arsul gazelor şi obţinerea de energie electrică şi termică. Petrom a anunţat că, anul viitor, finalizează o termocentrală extrem de mare, de 850 MW, la Brazi, în care va utiliza propriul gaz pentru obţinerea de electricitate. Mihai David, directorul general al Hidroelectrica (în prezent) şi al viitoarei Hidroenergetica a anunţat, la rândul său, că, la Mintia – Deva se va construi un grup energetic de 400 MW, tot pe gaze. În ceea ce priveşte celelalte termocentrale pe gaze ce vor fi înglobate în viitoarea Hidroenergetica, David a anunţat că la Elcen Bucureşti vor fi păstrate doar 200 MW din cei 1400 MW existenţi în prezent, renunţându-se la grupuri de 1200 MW, construite în anii 1950 – 1960, cu randamente foarte mici, dar cu costuri extrem de mari. În schimb, se vor construi alte grupuri, cu o capacitate de 500 MW, astfel că, la Bucureşti, vor fi, în viitor, grupuri energetice care vor totaliza 700 MW. Astfel, Romgaz şi Petrom vor utiliza circa 2 miliarde de metri cubi pentru producţia de energie. România produce, anual, aproximativ 12 miliarde mc de gaze.
Romgaz partener cu Hidroenergetica
“Vreau să încurajez Romgaz să intre în producţia de electricitate, la fel ca Petrom, să investească împreună cu parteneri”, declara, recent, ministrul Adriean Videanu. El a anunţat că Romgaz ar putea încheia parteneriate în acest sens pentru producerea de energie în termocentralele care funcţionează în oraşe şi care, pe lângă electricitate, asigură şi apă caldă şi căldură pentru populaţie. Astfel, conform declaraţiei ministrului Economiei, este de presupus că Romgaz va încheia parteneriate, în primul rând, cu Hidroenergetica.
De remarcat, Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) recomandă, în prezent, un preţ al gazelor din producţia internă de 495 lei/1000 mc (circa 150 dolari/1000 metri cubi). Pe de altă parte, importurile se realizează la preţuri de aproximativ 370 dolari/1000 mc. Autorităţile vor să modifice Legea gazelor astfel încât orice consumator din România să utilizeze atât gaze din producţia internă, cât şi gaze importate. Ceea ce presupune că şi producătorii Petrom şi Romgaz vor fi obligaţi să utilizeze gaze din import, inclusiv pentru producţia proprie de energie electrică şi termică.
“Eu am instructat deja Romgaz să iasă pe pieţele spot europene, să vadă ce tranzacţii se pot realiza, pentru a aduce, parţial, inclusiv gaze din tranzacţii europene”, a spus ministrul Videanu. De remarcat, afirmaţia a fost făcută în contextul în care, în curând, probabil în septembrie, se va inaugura conducta Szeged (Ungaria) – Arad, care va conecta reţeaua românească de transport al gazelor cu cea europeană. Prin acest gazoduct se vor putea importa, dar şi exporta gaze naturale. Astfel, Romgaz şi Petrom vor putea importa gaze şi de la alţi furnizori decât Gazprom. În prezent, pe piaţa spot europeană, se tranzacţionează gaze la circa 140 dolari/1000 mc. Prin prisma viitoarelor reglementări privind coşul de consum, este posibil ca “instructajul” ministrului Videanu către Romgaz privind pieţele spot de gaze europene să nu fie decât “o tatonare” în vederea viitoarelor parteneriate între Hidroenergetica şi Romgaz.
