România a depășit ținta asumată privind deficitul bugetar de 3% din Produsul Intern Brut (PIB), astfel încât autoritățile au două variante: fie vor tăia masiv din investiții și se împrumuți într-un mod accelerat, ca să se încadreze în ținta stabilită, fie ținta de 3% va fi depășită până la sfârșitul anului și nu se vor lua măsuri, spune Florin Jianu, președintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR).
”Există două variante: fie depășesc deficitul de 3% la sfârșitul anului și nu le pasă de acest lucru, fie adoptă o variantă de încadrare în deficit de 3%, însă cu ce costuri? Pentru că încadrarea în deficit de 3% înseamnă că tai cu totul de la investiții și te împrumuți într-un mod accelerat, susținut. Marele pericol este această sferă a cheltuielilor crescute care sunt fixe. Adică salariile și pensile crescute se plătesc și anii următori, însă pe fondurile europene sau pe veniturile din privatizări nu te mai poți baza în anii următori”, a declarat Florin Jianu, președintele CNIPMMR, citat de News.ro.
Astfel, Consiliul solicită luarea urgentă a măsurilor necesare pentru: creșterea investițiilor publice în vederea susținerii relansării economice, dar și punerea în aplicare a recomandărilor Fondului Monetar International (FMI) care a solicitat creșterea investițiilor publice, precum și deblocarea fondurilor europene.
”În timp ce în primele șapte luni din acest an, comparativ cu perioada similară din 2016, unele venituri bugetare scad, cheltuielile bugetare cresc. Cheltuielile bugetare, în special cele de personal, dar și cele privind asistența socială au crescut și vor continua să crească, cu efecte asupra cheltuielilor din lunile şi anii ce vin”, spune Florin Jianu.
El adaugă că absorbția fondurilor europene este extrem de redusă, ridicând semne importante de întrebare privind încadrarea în deficitul bugetar de 3%.
”Cheltuielile cu investiţiile au scăzut continuu, aproape înjumătățindu-se comparativ cu perioada similara din 2009-2013, ceea ce va afecta crearea de noi locurilor de muncă şi încasările la buget. Se menţine dinamica păguboasă: încurajarea consumului prezent, în detrimentul investiţiilor şi deci a consumului viitor”, menționează Florin Jianu.
El afirmă că menținerea evoluțiilor actuale în ceea ce privește cheltuielile și veniturile bugetare nu este sustenabilă afectand major dezvoltarea viitoare a României, condamnând-o să rămână ”codașă în Uniunea Europeană”.
”În primele șapte luni, veniturile bugetare totale au fost de 141,223 miliarde lei, respectiv 17,3% din PIB, cu 9% mai mari comparativ cu perioada similară din 2016, în condițiile în care în Programul de guvernare sunt prevăzute creşteri la încasări de 14%”, punctează reprezentantul CNIPMMR.
La rândul său, președintele onorific al CNIPMMR, Ovidiu Nicolescu, a declarat că încadrarea într-un deficit de 3% din PIB nu este o bucurie dacă investițiile scad și cresc cheltuielile curente.
”Când ai o creștere de 5,7% și îți crește deficitul bugetar față de anul precedent, trebuie să te întrebi de ce crește. Dacă deficitul bugetar creștea prin investiții în elemente care duc la dezvoltarea economiei și creearea de locuri de muncă pe termen lung, poate era acceptabil. Dar este anormal să ai asemenea creștere economică, să îți scadă investițiile și să faci deficit pe consum. Acest consum exagerat duce la creșterea importului”, a declarat președintele onorific al CNIPMMR, Ovidiu Nicolescu.
Din analiza Execuției bugetului general consolidat în perioada 1 ianuarie-31 iulie, publicată pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice, rezultă că există diferente majore comparativ cu perioada similara din 2016, cu impact semnificativ asupra economiei naționale, afirmă oficialii Consiliului.
Astfel, în primele 7 luni din 2017, comparativ cu perioada similară din 2016, impozit pe profit scade cu 4,4%, încasările din TVA scad cu 4,6%, încasările din accize scad cu 5,8% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, iar sumele primite de la UE în contul plăților efectuate si prefinantare scad cu 76,6%).
De asemenea, unele cheltuieli bugetare se amplifică substanțial, astfel încât cheltuielile de personal au crescut cu 20,3%, cheltuielile curente cresc cu 13,4%, iar cheltuielile asistență socială cresc cu 10,7%.
”În primele 7 luni din 2017, cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și pe cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost de 6 miliarde lei, respectiv 0,7% din PIB. Comparativ cu perioada similară din 2016 cheltuielile pentru investiții au scăzut în primele 7 luni din 2017 (în primele 7 luni din 2016 cheltuielile de capital au fost de 6,194 miliarde lei, 0,8% din PIB, comparativ cu 5,149 miliarde lei, 0,6% din PIB în primele 7 luni din 2017”, spun oficialii CNIPMMR.
În plus, cheltuielile pentru investiții din primele șapte luni din acest an au scăzut dramatic raportat la investițiile din perioada 2009-2013. Astfel, în perioada 1 ianuarie-31 iulie 2017, cheltuielile bugetare pentru bunuri și servicii (achizițiile publice) au fost de doar 2,6% din PIB, comparativ cu 2,7% din PIB în perioada similară din 2016.
Potrivit BNR, în primele șapte luni ale anului 2017, investițiile străine directe ale nerezindeților în România au însumat 2,37 miliarde euro, cu 17% mai puțin decât cele din perioada corespunzătoare a anului 2016, când investițiile au fost de 2,86 miliarde euro.
CNIPMMR cere totodată Guvernului să aloce antreprenorilor întreaga sumă necesară Programului Start Up Nation.
”Nu e normal ca acest program să se desfășoare pe de o parte pe banii băncilor și pe de altă parte pe banii start-up-urilor. A fost un program foarte clar care a spus că acordă 1,2 miliarde lei din fonduri naționale și 500 milioane lei din fonduri europene. Cer Ministerului de Finanțe ca la următoarea rectificare să pună și restul de bani. Pebntru că nu e normal să creăm această confuzie și instabilitate în rândul tinerilor antreprenori”, a declarat președintele CNIPMMR, Florin Jianu.
Acesta spune că tinerii antreprenori nu sutn convinși că își primi banii și nici nu știu dacă să înceapă sau nu afacerea.
”S-a spus că 10.000 de firme vor fi susținute anual, atunci 10.000 de firme să fie susținute anual. Nu aș vrea să văd că cele 10.000 de firme vor fi susținute în patru ani”, adaugă Jianu.
În plus, planurile de afaceri făcute de antreprenori la începutul anului nu mai este valabil și anul viitor.
