Afacerile Grupului Bosch în România au avansat uşor în primele cinci luni din 2010, însă aplicarea măsurilor de austeritate ale Guvernului va duce la o scădere a cifrei de afaceri, a declarat Brigitte Eble, director general la Robert Bosch SRL. De remarcat, prin reducerea veniturilor bugetarilor, pensionarilor etc va scădea şi consumul, ceea ce va determina şi scăderea vânzărilor produselor Bosch în România. „Cu cât reducerile se aplică mai repede şi vor fi mai mari, cu atât vor fi afectate companiile şi întreaga economie”, a mai spus Brigitte Eble.
Reprezentanţii Bosch România văd anul acesta o stabilizare a afacerilor din Romania, după ce în 2009 „s-au întors” la nivelul din 2007. Grupul german a înregistrat în 2009 o cifră de afaceri de 134 de milioane de euro în România, în scădere cu 17% faţă de 2008 şi la un nivel similar cu 2007. „Principalii factori care ne-au ajutat să nu scădem mai mult sunt evoluţiile pozitive înregistrate de tehnologia auto şi de Bosch Communication Center”, a mai spus Brigitte Eble.
Circa 50%-60% din afacerile grupului german în România sunt obţinute din livrările de componente auto pentru uzina Dacia din Piteşti. Sub 20% din afaceri reprezintă distribuţia de scule electrice, circa 15% – echipamentele termotehnice, inclusiv cele sub marca Buderus. Piesele de schimb şi aparatele de diagnoză pentru service-urile auto acopreră în jur de 10%.
La sfârşitul anului 2009, concernul german avea în Romania 948 de angajaţi, cu 109 mai mulţi decât în anul precedent. Grupul Bosch activează în România din 1994 şi deţine cinci companii, cu activităţi diverse, de la piese auto, scule, electrocasnice, până la call-center. Singura activitate de producţie în România se derulează la fabrica Bosch Rexroth din Blaj. Conducerea grupului a mai anunţat că evaluează posibilitatea unor noi investiţii în România, în producţie sau în activitatea de call-center, pe fondul revenirii cererii în Europa de Vest.
„Casa Verde” blochează piaţa regenerabilelor
Afacerile diviziei de Termotehnică Bosch sunt puternic influenţate de declaraţiile reprezentanţilor. „De câte ori se anunţă demararea unui program „Casa Verde”, afacerile în domeniu (panouri solare, pompe de căldură etc), practic, se blochează. Şi asta pentru că oamenii aşteaptă ca, de la bugetul de stat, să se aloce sume care să acopere o parte dintre costurile de achiziţie a echipamentelor. Şi, evident, nimeni nu mai cumpără astfel de echipamente, aşteptând subvenţiile statului. Aşa s-a întâmplat, de exemplu, în 2008, când s-a anunţat Programul „Casa Verde” şi toată piaţa, nu numai pentru Bosch, a fost influenţată. Programul nu a mai fost, însă, aplicat. Acum aşteptăm să vedem ce se întâmplă cu noul program anunţat de Ministerul Mediului”, au declarat reprezentanţii Bosch.
În ciuda diminuării veniturilor din 2009, Bosch a reuşit să câştige cotă de piaţă în domeniul termotehnicii. Peste o treime din totalul vânzărilor diviziei s-a realizat prin comercializarea de sisteme de încălzire şi preparare a apei calde menajere, care utilizează energie regenerabilă. Până în prezent, Bosch a fost prezent pe piaţa din România cu mărcile Buderus şi Junkers. Începand cu 2010, marca Junkers a fost înlocuită cu Bosch.
Eco Plus Home în Canada
De altfel, Bosch a demarat un proiect rezidenţial, „Eco Plus Home” în Bathurst, Canada, care a debutat pe 13 septembrie 2009 şi a presupus construirea unei case, care să demonstreze că o familie cu 6 persoane şi venituri medii poate trăi la aceleaşi standarde de confort, folosind tehnologiile ecologice şi economice disponibile pe piaţă la momentul actual. În primele 6 luni ale experimentului „Eco Plus Home”, s-a ajuns la concluzia că nivelul emisiilor de CO2 ale unei case de acest tip este aproape zero, în timp ce o locuinţă obişnuită produce în medie opt tone de CO2 pe an. Bosch furnizează toate echipamentele electrocasnice şi de termotehnică necesare “casei experiment”, astfel încât aceasta este dotată cu o pompă de căldură, sistem termic solar şi instalaţie fotovoltaică. Panourile solare asigură încălzirea şi prepararea apei calde menajere utilizând energia solară, iar pompa de căldură captează energia înmagazinată în sol, pe care o transformă, prin intermediul unui agent termic, în căldură pentru locuinţă. Pentru funcţionarea corespunzătoare a pompei de căldură, aceasta are nevoie de energie electrică, iar instalaţia fotovoltaică produce în decursul unui an mai multă energie electrică, fără emisii de CO2, decât poate consuma pompa de căldură. Astfel, această energie este suficientă pentru a fi utilizată la funcţionarea unui autovehicul electric. Energia electrică în surplus este înmagazinată în reţeaua electrică publică şi poate fi reutilizată atunci când este necesar. Astfel, se asigură un nivel optim de confort, chiar şi în condiţiile climatice dificile, specifice iernilor din Canada, în timpul cărora temperaturile ajung până la minus 35 de grade Celsius. Cu toate acestea, bilanţul energetic rămâne pozitiv pe parcursul întregului an.
